Litoralul Mării Roșii este o destinație de vacanță extrem de populară, care își încântă oaspeții datorită peisajelor sale exotice, a plajelor acoperite cu nisip fin și a apei cristaline a mării. În această zonă a Egiptului veți putea vizita și o multitudine de obiective turistice, printre care Castelul Salah El Deen, situat pe Insula Faraonilor. În secolul al X-lea situl a fost fortificat, iar spre sfârșitul secolului la X-lea fortificația a fost capturată de către împăratul bizantin Ioan I Tzimiskesa. În anul 1188, fortificația a căzut în mâinile lui Saladin. Pentru a ajunge pe insulă o să trebuiască să vă deplasați cu barca, iar pentru a putea vizita insula o să trebuiască să plătiți o taxă.
Persoanele spirituale și nu numai pot vizita Mănăstirea Sfântului Pavel Tebeleu, lăcaș de cult închinat în cinstea unuia dintre cei mai mari sihaștri și sfinți ai Egiptului. Mănăstirea a fost ridicată pe locul peșterii în care a viețuit sfântul, iar în prezent îi găzduiește moaștele. Se crede că primii călugări care au viețui aici au fost călugării melchiti, iar după ceva timp s-au așezat aici călugării egipteni și sirieni. În secolul al XV-lea călugării sirieni încă slujeau aici. În secolele următoare, mănăstirea nu mai este amintită în niciun fel de document. Ca cea mai mare parte a lăcașurilor de cult din Egipt, nici Mănăstirea Sfântului Pavel Tebeleu nu a fost lipsită de invaziile și distrugerile triburilor de beduini. Cel mai însemnat atac al beduinilor s-a înregistrat în anul 1484, ocazie cu care cea mai mare parte a călugărilor au fost asasinați și întregul fond de carte al mănăstirii a fost ars. Mănăstirea a fost restaurată în timpul patriarhului Gabriel al VII-lea de Alexandria. Patriarhul a decis să trimită aici zece călugări sirieni, iar aceștia au refăcut lăcașul de cult și au rânduit slujbele. Complexul monahal numără trei lăcașuri de cult și anume: Biserica Sfântului Pavel Anahoretul, construită sub pământ; un lăcaș de cult închinat Sfântului Mercurie și un al treilea lăcaș de cult închinat Sfântului Arhanghel Mihail.
În timpul sejurului în Egipt, turiștii vor putea vizita și Mănăstirea Sfânta Ecaterina, cunoscută și ca Mănăstirea Schimbării la Față sau Mănăstirea Rugului Aprins. Aceasta este una dintre primele mănăstiri creștine din lume, bazele sale fiind puse în anul 527 de către Împăratul Iustinian cel Mare. Mănăstirea a fost și ea influențată de către schimbările istorice din regiune, cea mai importantă fiind invazia islamului. Însuși Mohamed a garantat protecția mănăstirii, în acest sens existând și un document doveditor. În secolul al IX-lea moaștele Sfintei Ecaterina din Alexandria au ajuns în preajma mănăstirii în mod miraculos, apoi locul atrăgând numeroși pelerini. Biblioteca mănăstirii păstrează un număr impresionant de manuscrise și cărți, situându-se pe locul al II-lea, după biblioteca Vaticanului, ca număr de manuscrise. Se crede că această colecție însumează 3500 de volume în greacă veche, coptă, arabă, armeană, georgiană, ebraică, armeană etc. În plus, în cadrul mănăstirii se păstrează și o serie de icoane vechi, printre care și arhicunoscuta icoană a Pantocreatorului din Sinai, precum și o icoană în care este reprezentată Scara dumnezeiescului urcuș.
Istoria Mănăstirii Sfântul Anthony are mare legătură cu începuturile tradiției monastice, fiind cea mai veche și cea mai mare mănăstire de pe cuprinsul Egiptului. Legenda spune că Sfântul Anthony a rămas orfan la vârsta de 18 ani și a decis apoi să-și dedice viața lui Dumnezeu și astfel s-au pus bazele a ceea ce noi astăzi numim monahism. Pe mormântul său, discipolii săi au puse bazele unei magnifice mănăstiri căruia dumneavoastră puteți astăzi să-i treceți pragul.
Pasionații de istorie pot vizita Mons Claudianus și Mons Porphyrites, două cariere romane din munții din apropierea Litoralului Mării Roșii. De aici s-au realizat ample exploatări miniere de porfir roz-violet care era utilizat la construcția de băi, temple, statui și sarcofage. Împăratul Adrian a ridicat aici Templul lui Serapis, iar în anul 1823, aici a fost descoperită o bisericuță despre care se crede că ar fi fost finanțată de către Flavius Julius. De asemenea, romanii au construit aici un fort, grajduri, cisterne și fântâni. Din carierele Mons Claudianus, romanii au exploatat coloane de granit, unele dintre ele fiind folosite la susținerea Phantheonului din Roma. Vă recomandăm să vizitați și Cetatea El-Quseir, situată la o distanță de 85 de kilometri de Safaga. Cetatea El-Quseir este o fortăreață otomană, construită în secolul al XVI-lea. Cetatea a fost ocupată apoi de către francezi, iar în secolul al XIX-lea a fost ocupată de către britanici. De curând cetatea a fost restaurată și urmează să fie afiliată unui muzeu dedicat istoriei locale, a minelor de la Marea Roșie, a mănăstirilor și comerțului din zonă.
